Coloanele lui Hercule

În zona Porților de Fier din județul Mehedinți circulă o frumoasă legendă conform căreia, în timpuri demult apuse, aici s-ar fi desfășurat una din muncile lui Hercule, cel mai cunoscut erou al mitologiei grecești. Legenda este sprijinită și de faptul că, nu departe de aceste locuri, există și în ziua de astăzi o superbă stațiune cu ape termale, Băile Herculane (sau Băile lui Hercule), cunoscută încă din antichitate.

Copil al lui Zeus și al muritoarei Alcmena, Hercule a fost mereu urât și persecutat de Hera, atotputernica soție a tatălui său. Aceasta îi ia mințile lui Hercule, determinându-l ca, într-o clipă de nebunie, să își ucidă copiii. Legenda spune că, pentru a-și ispăși acest păcat și pentru a o îmbuna pe Hera, eroul află de la oracolul din Delphi că trebuie să-l slujească timp de 12 ani pe regele Tirintului și al Micenei, Euristeu. Acesta îi poruncește lui Hercule să ducă la bun sfârșit 12 sarcini considerate imposibile, rămase cunoscute ca Muncile lui Hercule.

A zecea din cele douăsprezece munci consta în prinderea boilor lui Gerion, un monstru cu trei trupuri, ce trăia pe insula Eritia (sau Erythia), și aducerea lor lui Euristeu. Vitele lui Gerion de pe insula Eritia erau păzite de un câine cu două capete, pe nume Ortros, și de un gigant, pe care eroul grec a reușit să îi ucidă.

Pentru a ajunge pe insulă, Hercule s-a folosit de o barcă de aur pe care o primise în dar de la zeul soarelui, Helios, după ce avusese îndrăzneala să îl lovească pe acesta cu o săgeată în timpul unei expediții la capătul lumii cunoscute. Acolo, la punctul cel mai vestic al călătoriei sale, într-o zonă muntoasă, semizeul ridicase două coloane așezate față în față, Calpe și Abila, cunoscute drept Coloanele lui Hercule. Conform legendei, Coloanele lui Hercule s-ar fi aflat în apropiere de cataractele Dunării, lângă Porțile de Fier, iar insula Eritia ar fi aceeași cu insula Ada Kaleh de pe Dunăre, ce a fost inundată în 1970 de apele lacului de acumulare Porțile de Fier.

Coloanele lui Hercule ar fi fost descoperite prima dată de tyrieni (fenicieni din Tyr), care ar fi navigat până au găsit un loc propice pentru a întemeia o colonie comercială. Aceștia îl venerau pe Melqart, identificat cu Hercule, fiind uneori numit Hercule Tyrianul sau Hercule din Tyr. În templul cel mare al acestuia erau reprezentate cele două columne ale faimosului erou grec, una de smarald și una de aur, acestea fiind și simboluri emblematice ale politicii și comerțului tyrenienilor.

Potrivit lui Nicolae Densuşianu în „Dacia Preistorică”, Coloanele lui Hercule ar fi fost reprezentate pe o monedă din perioada romană, unde erau înfățișate lângă un far, semn că se aflau lângă un curs de apă navigabil. Mai mult, vechi pergamente ce menționau coloanele spuneau că ele s-ar afla pe culmea unui munte, mai jos de insula Eritia. Descrierea așezării coloanelor ar indica că ele se aflau în apropiere de cataractele Dunării, lângă Porțile de Fier. Această teorie este susținută de numeroase dovezi toponimice și de multe alte legende din zona Mehedințiului.

Spre exemplu, Pliniu scria că, în locurile în care s-au ridicat coloanele lui Hercule, munții erau legați printr-un lanț neîntrerupt pe care eroul l-ar fi tăiat, lăsând să se reverse marea și oceanul, schimbând, astfel, fața naturii. În zona Banatului există o veche legendă populară care spune că Hercule a tăiat stâncile de la Rușova (azi orașul Orșova), făcând ca apa stătătoare se acoperea câmpiile Banatului să curgă la vale spre Marea cea Neagră.

Altă legendă vorbește despre un frumos promontoriu ce se înălța pe malul de nord al Dunării, la locul în care s-a așezat mai târziu „Crucea Sfântului Pătru”, unde s-ar mai vedea și astăzi în roca tare o formă asemănătoare unui scaun tăiat în piatră. Despre acest loc se spune că ar fi fost scaunul lui Gerion.

În aceeași lucrare, Nicolae Densușianu a mai menționat și legătura cu a doua coloană a lui Hercule, Abila, cea făcută din aur. În tradiția populară, regiunea Munților Carpați de la nord de Porțile de Fier era numită Munții de aur.

Bibliografie:

·         Alexandra Georgescu, “Hercule și secretul care îl leagă de insula Ada Kaleh. Cum au ajuns columnele legendarului erou la Porțile de Fier”, 7 iunie 2015, https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/hercule-secretul-leaga-insula-ada-kaleh-ajuns-columnele-legendarului-erou-portile-fier-1_55704b05cfbe376e35eafc20/index.html

·                   Horia Dumitru Oprea, “Legenda lui Heracle. (II) Cele douăsprezece munci”, 18 martie 2015, https://istoriiregasite.wordpress.com/2015/03/18/legenda-lui-heracle-ii-cele-douasprezece-munci/

·                   Nicolae Densușianu, „Dacia Preistorică”. Editura Enciclopedică, 1987

Pentru mai multe informatii despre Program vizitati site-ul www.interregrobg.eu