Aminitrea acelei nopti petrecute la Craiova l-a determinat mai apoi pe Carol, odata ajuns rege, sa puna bazele liceului ce ii poarta numele, liceu legat si el de aceleasi tuneluri de inima Craiovei. In urma lucrarilro de consolidare efectuate la liceul Carol 1, s-a descoperit o fantana secreta, un put , cu pereţi zidiţi în cărămidă mică, dreptunghiulară. Iniţial, s-a crezut că acesta este un puţ de acces în reţeaua de tuneluri subterane ale Craiovei Medievale. Când s-a incercat scoaterea apei din fântână, s-a observat pe fundul puţului cel puţin un tunel cu pereţii zidiţi. Un izvor nestiut a umplut la loc putul în mai putin de câteva minute. Nu se ştie încă de unde este izvorul si de unde vine apa, chiar şi azi, cu traseul neafectat de fundaţiile atator constructii din jur.
A doua presupunere legată de fântână isi are radacinile intr-un jurnal al lui Nicolae Iorga. Acesta spune că există ceva special în clădirile construite de Carol, şi anume două tuneluri de evacuare, la fel ca şi în casele familei Hohenzollern din Germania. El spunea că la a şaptea cărămidă de la gura puţului se află intrarea într-un tunel, marcată de cărămizi în formă de V şi că dacă loveşti cu piciorul în capul vulturului intri în cel de-al doilea tunel. Toate acestea vor ramane o simpla legenda insa, deoarece fantana nu a putut fi tinuta goala suficinet timp cat sa se paota incerca gasirea iesirilor secrete.
„Secretele României subterane“, Ionuț Vlad Mușceleanu și Emil Străinu.
Maria I. Glogoveanu, “Cu privire la Casele Primăriei din Craiova”. Arhivele Olteniei, an X, nr. 54-55, 1931, p. 147
Ileana Cioarec, “Boierii Glogoveni”. Editura Alma, Craiova, 2009