Comorile din Dealul Gradiste

Aproape de intrarea în orașul Slatina dinspre Craiova, dincolo de râul Olt, se ridică cea mai înaltă formă de relief naturală din Slatina: Dealul Grădiște. Cu o înălțime de peste 600 de metri deasupra solului, Dealul Grădiște veghează de mii de ani nu doar orașul, ci și împrejurimile acestuia. Pe seama lui au apărut mai multe legende și istorisiri ce împletesc mitul cu istoria și realitatea, transformând forma de relief într-un adevărat simbol al Slatinei.

Prima consemnare în scris a dealului, pe atunci numit „Țuguiul Grădiștei” se găsește în Dicționarul Geografic al Județului Olt din anul 1895, unde se menționează „o măgură mare, situată la sud de Slatina, în gura văii Șopotului, care separa orașul de Valea Oltului”. În Monografia Județului Olt din 1944 se spune despre Grădiște că este „cel mai înalt deal din tot cuprinsul înconjurător”.

Nu doar înălțimea dealului este bine cunoscută; pe seama Grădiștei au circulat zeci de legende și povești care i-au dus faima dincolo de granițele județului. Una dintre cele mai populare legende despre Dealul Grădiște spune că, de-a lungul anilor, locuitorii din zonă și-ar fi îngropat aici comorile și avuțiile, de frică să nu le fie prădate de hoți sau de otomani. Până spre începutul anilor 1900, localnicii își părăseau frecvent locuințele și locurile natale. Acest lucru avea la bază mai multe motive posibile, dar cele mai frecvente erau frica de atacurile repetate ale turcilor și teama de epidemii ori molime. Înainte să plece, aceștia își îngropau pe culmile Grădiștei odoarele cele mai de preț, ascunse în cazane, căldări, oale, borcane și ulcioare.

De cum se auzea că vin turcii, slătinenii își îngropau banii și tot ce aveau ei mai scump și fugeau prin satele vecine sau în munți. Legenda spune că, după ce trecea pericolul, unii dintre ei veneau să-și caute averea, dar, pentru că uitaseră locul unde o îngropaseră, nu o mai găseau. Alții mureau în depărtare, bolnavi sau tăiați de dușmani, și comorile lor rămâneau ascunse pe veci.

De-a lungul timpului, atât la Slatina, cât și în jurul orașului, au fost descoperite adevărate comori monetare provenite din diferite perioade istorice. Majoritatea acestor tezaure descoperite în zonă provin de pe Valea Oltului, din zona de câmpie dintre Slatina și Slăveni, sau din zona centrală a Văii Oltului Inferior. În prezent, aceste monede și tezaure monetare sunt deținute și expuse la Muzeul Județean Olt.

În timpurile moderne, importanța Dealului Grădiște a crescut odată cu construcția pe platoul din vârful său a Castelului de Apă al orașului și a clădirii Casei Căsătoriilor. Acest loc găzduiește astăzi sală de ședințe a Consiliului Local și este și spațiul în care se oficiază căsătoriile. La 1 decembrie 2012, în vârful Grădiștei a fost arborat cel mai mare și mai înalt drapel tricolor din România la acel moment – steagul de 391 de metri pătrați este așezat pe un soclu cu înălțimea de 15 metri și are un catarg înalt de 31 de metri.

Localnicii și turiștii urcă astăzi pe Dealul Grădiște din Slatina pentru a descoperi vechile legende care-l învăluie în mister, pentru a fotografia steagul sau pentru a admira superba panoramă asupra orașului.

 

Bibliografie:

•          „Dealul Grădiștea din Slatina – istorie, legendă, realitate”, https://www.slatinata.ro/slatina-650/istoria-slatinei/5285-dealul-gr%C4%83di%C5%9Ftea-din-slatina-istorie,-legend%C4%83,-realitate

•          Silviu I. Purece, „Locurile și contextele de descoperire ale tezaurelor romane imperiale din Oltenia”, în Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, tomul 5, 2008

•          Sorin Langu, „Fenomenul tezaurizării în sec. al VIII-lea – al XIV-lea în spațiul extracarpatic”, în Danubius, nr. 21, 2003

•          „Cel mai mare drapel din țară, arborat la Slatina, pe Dealul Grădiște”, 30 noiembrie 2012, https://www.antena3.ro/actualitate/cel-mai-mare-drapel-din-tara-arborat-la-slatina-pe-dealul-gradiste-194156.html

Pentru mai multe informatii despre Program vizitati site-ul www.interregrobg.eu